Comerţul a reprezentat pentru om o veritabilă revoluţie în ceea ce priveşte modul de gestionare a resurselor. Limitaţi la început de producţia proprie şi produsele recoltate de pe domeniul lor, oameni au recurs la troc, apoi la schimburile comerciale. Acestea au impus dezvoltarea monedei, mai întâi scripturală, apoi fiduciară.

Se utilizau diferite etaloane în funcţie de grupurile umane, pentru ca abia la începutul secolului al XI-lea comerţul să cunoască o adevărată dezvoltare în Europa prin semnarea primului acord de liber schimb între Veneţia şi Imperiul Bizantin. Acesta constituie unul dintre simbolurile majore ale liberalizării comerţului şi va sta la baza semnării acordurilor GATT în 1947, apoi la crearea Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) în 1996.